Alexandru Chirtoacă (1907-1978)

 

Ziarist, teatrolog, biblioteconomist şi manager.  S-a născut la 23 febr. 1907 în s. Şireaevo, r-nul Ananiev, reg. Odesa, într-o familie de ţărani. S-a stins din viață la  24 iul. 1978.  Şi-a început activitatea de muncă în calitate de tractorist, mecanic, apoi a fost numit instructor al Comitetului regional al comsomolului din RASSM. În 1933 a absolvit Institutul Pedagogic Taras Şevcenco din Tiraspol, iar în 1949 – Şcoala superioară de partid a CC al PCUS.   A lucrat în calitate de şef al secţiei pentru maturi a Comisariatului poporului pentru învăţământ al RASSM, redactor al gazetei judeţene şi orăşeneşti Sovetskaâ zemlâ din Bălţi. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial s-a aflat în rândurile armatei sovietice.   În primii ani de după război a revenit la jurnalistică. A condus Direcţia pentru arte a Consiliului de Miniştri din RSSM (1949-1953). Odată cu organizarea Ministerului culturii al RSSM această direcţie a fost încadrată în noua instituţie, Al. Chirtoacă fiind patron al artelor până în 1958.   În anii 1959-1964 a exercitat funcţia de director al Bibliotecii Republicane de Stat a RSSM. Preşedinte adjunct al Prezidiului Societăţii Teatrale din Moldova (1964-1974). Deputat al Sovietului Suprem al RSSM de legislatura a treia. Om cu o bogată experienţă de viaţă şi frumoase calităţi de a lucra şi a conduce colective întregi, Al. Chirtoacă poseda vaste cunoştinţe în diferite domenii ale culturii, artei, istoriei neamului nostru. S-a manifestat ca un promotor al biblioteconomiei practice şi teoretice de la noi. Spre sfârşitul anilor ’50 ai sec. XX  Biblioteca Republicană de Stat de afla în condiţii dezastruoase: localul ei de pe strada Puşkin colţ cu str. Şciusev, strâmtorat de diferiţi locatari putea să pună la dispoziţia cititorilor doar o mică parte din colecţiile sale, acestea fiind plasate prin garaje, subsoluri, în localul Bisericii Sf. Gheorghe, închisă de către sistemul totalitar bolşevic. Al. Chirtoacă a depus eforturi colosale pentru a finisa construcţia şi a amenaja noul local de pe str. 31 august 1989. A triplat personalul bibliotecii, atrăgând absolvenţi cu o bună pregătire ai diferitor facultăţi, feciori şi fiice veniţi de la sate în sângele cărora pulsa respectul şi dragostea faţă de carte. S-a schimbat starea demografică în acest colectiv, cea ce a adus la orientarea spre cartea naţională şi literatura despre Moldova. A fost gândită şi realizată structura bibliotecii, care şi astăzi stă la baza Bibliotecii Naţionale. Într-un ritm intens colaboratorii bibliotecii au clasificat şi catalogat toate colecţiile, acestea fiind apoi repartizate pe niveluri şi servicii. În felul acesta în iun. 1961 uşile celei mai mari biblioteci din Moldova au fost deschise solemn pentru cititori.   Al. Chirtoacă îi îndemna prin propriul exemplu pe tinerii bibliotecari să cerceteze cartea naţională, să întocmească bibliografii consacrate ştiinţei, culturii, tehnicii în Moldova, să învioreze activitatea întregului sistem de biblioteci din republică.    Alexandru Chirtoacă a fost directorul care a patronat, între altele, edificarea clădirii noi, actualul bloc Nr. 1 al instituţiei, a fost primul autor de articole şi broşuri legate de istoria instituţiei (Alexe Rău).

(Art. preluat din Calendar Național 2007).

Lidia Sitaru

Specialist în domeniul biblioteconomiei, manager.

S-a născut la 8 apr. 1950, în s. Hiliuţi, r-nul Râşcani,  într-o familie de ţărani.

 După absolvirea  şcolii medii din localitate (1967), urmează studiile la

 Şcoala Republicană de Iluminare Culturală “Elena Sârbu”, Soroca. Concomitent a fost angajată ca şefă a bibliotecii publice comunale Micăuţi (1969), ca mai apoi să fie transferată la biblioteca publică s. Voinova, r-nul Străşeni (1972).

 Din motive familiale se transferă  în or. Orhei , angajându-se ca  şefă  a bibliotecii publice  comunale  Pelivan (1972),  apoi ca bibliotecară  la biblioteca şcolii-internat, Orhei (1972-1977).

În 1983  a absolvit   facultatea de Biblioteconomie a Universităţii de Stat din Moldova. În perioada anilor 1977-1986 a activat  la Biblioteca Publică  Raională “Alexandru Donici”, Orhei, ocupând mai multe posturi: bibliotecar superior, şefa secţiei metodologice,  director-adjunct. Din anul 1986 este director al Bibliotecii Publice Raionale “Alexandru Donici”, Orhei. În perioada anilor 1995-2007 a activat la Secţia Cultură (prin cumul) în calitate de specialist în problemele bibliotecilor publice din r-nul Orhei.
Pe parcursul  anilor de activitate s-a recomandat ca una din cele mai bune specialiste în domeniu din Republica Moldova.

A participat la  manifestări culturale şi ştiinţifice naţionale şi  internaţionale: Conferinţa Internaţională a bibliotecarilor, Riga, Letonia (1988); vizită de studiu şi documentare în bibliotecile publice din Lituania (1989); Conferinţa IFLA-98 Olanda; vizită de studiu, Belgia (1998); Conferinţa Asociaţiei Bibliotecarilor Bibliotecilor Publice din România (2001); vizită de studiu şi documentare în bibliotecile publice din Finlanda şi Franţa (2000); Conferinţa “Crimeea – 2005” (2005).

 A elaborat şi imlementat proiecte importante pentru comunitatea orheiană: “Centrul de informare şi Documentare, Orhei”(1999); “Crearea Sălii Multimedia”(2002)  la  Biblioteca pentru Copii “I. Creangă”, Orhei; “Extinderea accesului la serviciile informaţionale acordate de “CID, Orhei”(2003); “Organizarea sălii de lectură  pentru persoanele cu deficienţe de vedere”(2002), la filiala din cartierul “Nordic”; Extinderea Centrului de Instuire în domeniul tehnologiilor informaţionale (2007), finanţate de Fundaţia Soros şi Consiliul raional.

Este autoarea ideilor  de proiecte elaborate şi implementate  de bibliotecile publice  comunale din raionul Orhei: “Extinderea  serviciilor pentru utilizatori” în bibliotecile publice  din com./satele: Donici, Bolohani, Zorile, Cucuruzeni,Peresecina, Fedoreuca, susţinute financiar de  APL şi Fundaţia Soros (2002-2005). În anii 2013-2014  este coordonatorul  Programului  pilot şi Naţional  Novateca, de modernizare a bibliotecilor  publice din reţea susţinut financiar de Fundaţia Bill şi Melinda Gates, SUA . În anul 2013  în incinta BPR ”A.Donici”  a organizat “Centrul  Raional de formare profesională” pentru bibliotecarii din reţea, a contribuit la  extinderea serviciilor noi acordate  de biblioteci membrilor comunităţii.

Responsabilă de elaborarea ediţiilor bibliografice şi biobibliografice: “Orhei – străvechi oraş al Moldovei”; “A. Donici  - o stea pe cerul Moldovei”; “M. Garaz : O viaţă sub semnul diagonalei”; “Ştefan cel Mare şi Sfînt” (1457-1504); “Ghidul cetăţeanului”; “A. Lupan – frate al pământului”; “Dicţionarul biobibliografic al personalităţilor orheiene în domeniul culturii, artei şi literaturii”; “Mănăstirea Curchi”; “Bibliotecile publice din raionul Orhei în ediţii periodice”.

În temeiul Hotărârii de Guvern nr. 610 din 2.07.1997 a Guvernului Republicii Moldova, anexa nr.3, a fost numită membru al Consiliului Biblioteconomic Naţional.  

Din 1992 este membru al Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova. A avut responsabilităţi  în Consiliul de conducere al ABRM (1996-2008); membru al Biroului executiv al ABRM (1996-2000; 2004-2008).

Este decorată cu Medalia “Veteran al Muncii”(1990); Medalia  comemorativă “Mihai Eminescu“ (2000); Insigna “Lucrător eminent al culturii din Republica Moldova (1986); Titlul onorific ”Om emerit din Republica Moldova” (2010); Laureată a Premiului  GALEX 2013), Liga Bibliotecarilor din Republica Moldova; Laureată a Concursului “Omul anului-2000”, ziarul “Cuvăntul”;   “Cel mai bun bibliotecar al Anului (1986,1999, 2000) şi menţionată cu diplome  ale Ministerului Culturii, Consiliului Raional, Secţia Cultură, Instituţii şi organizaţii, Orhei (1986-2014). 

  

(Art. preluat din Calendarul Național 2015).

Vera Osoianu

Bibliolog. Specialist de categorie superioară. Formator de nivel național.

S-a născut 12 oct. 1955, în com. Unţeni, r-nul Făleşti.

Absolventă a Universităţii de Stat din Chişinău. În anul 1977 a terminat cursul deplin al universităţii la specialitatea biblioteconomie si bibliografie. A fost repartizată la Biblioteca Republicană (acum, Naţională) a Republicii Moldova şi începând cu 1 aug. 1977 activează în cadrul  BNRM, ocupând  funcţiile de:  director adjunct responsabil de cercetare şi dezvoltare în biblioteconomie; director adjunct cu drepturi şi obligaţiuni de prim director adjunct; sef Direcţie Cercetare și Dezvoltare în Biblioteconomie; şef serviciu “Asistenţă de specialitate” ; bibliotecar principal; şef oficiu; metodist superior; metodist; bibliotecar.

Pe parcursul celor 38 ani de activitate în Biblioteca Naţională  desfăşoară o intensă activitate  profesională şi socială. A participat la crearea Asociaţiei Bibliotecilor din Republica Moldova (ABRM); la organizarea celor mai mari activități de nivel național care au marcat schimbarea domeniului bibliotecar şi alinierea bibliotecilor din republică la metodologiile şi practicile promovate la nivel internaţional: congrese, simpozioane, conferințe, seminare etc.  Activează în cele mai importante structuri profesionale care promovează politica statului în domeniu; participă la  elaborarea documentelor care reglementează funcționarea bibliotecilor țării (Legea cu privire la biblioteci, Strategiile de dezvoltare a bibliotecilor, regulamente etc.), contribuie la promovarea experienței avansate şi a practicilor  de calitate înregistrate în  bibliotecile lumii, prezentând comunicări la întrunirile profesionale organizate la nivel național, regional şi pretutindeni în teritoriu.

În anul 2005 a inițiat procesul de aderare a BNRM la Fundaţia Conferința Directorilor Bibliotecilor Naționale din Europa (CENL) şi a negociat taxa de participare pentru 5 ani (2005-2010), participând  respectiv  la integrarea Bibliotecii Naţionale în proiectele Biblioteca Europeană şi  FUMAGABA (Proiect susţinut de Uniunea Europeană, care a marcat începutul digitalizării colecţiilor din ţările, care au aderat în ultimul val la CENL).

Între anii 2007-2011 a ţinut bibliotecile publice din Republica Moldova în atenția Fundaţiei Gates, în vederea includerii acestora în iniţiativa Global Libraries. În 2011 Republica Moldova a fost acceptată în program, numărându-se printre cele 17 ţari beneficiare de susținerea Fundaţiei Bill şi Melinda Gates. Pentru suportul acordat Programului Biblioteci Globale în Republica  Moldova a primit mulţumiri din partea directorului Programului Biblioteci Globale Siri Oswald (Program Officer, Global Libraries, 2011) şi a directorului Programului Biblioteci Globale în Moldova Evan Tracz ( 2013).

A coordonat activitatea Şcolii de Biblioteconomie din Moldova între anii 2001-2006, în cadrul căreia şi-au perfecţionat calificarea profesională peste 3600 bibliotecari din toate categoriile de biblioteci.

A reprezentat ABRM şi, respectiv, bibliotecile din Republica Moldova, elaborând raportul de ţară, în proiectul european  CALIMERA - Medierea accesului la resursele electronice prin instituţiile locale, program în  cadru 5 (FP5) al Comisiei Europene, care a  monitorizat progresele şi soluţiile tehnice rezultate din noile tehnologii (IST - tehnologiile societăţii informaţionale) în ţările europene.

În parteneriat cu  Fundaţia Soros-Moldova, Ambasada SUA în Moldova, Alianţa Franceză din Moldova, Centrul de Informare al Consiliului Europei a realizat mai multe proiecte în vederea familiarizării bibliotecarilor moldoveni cu experienţa avansată în biblioteconomia altor state,  a  intermediat  invitarea în Moldova a unor profesionişti de forţă din mai multe ţări. În felul acesta bibliotecarii moldoveni au cunoscut pe:

- Hermina Anghelescu, profesor la Universitatea de Stat diin Wayne, SUA (dec. 2001), care a familiarizat bibliotecrii moldoveni cu serviciile de referinţă specifice bibliotecilor americane;

-  Judy Field, profesor la Universitatea de Stat din Wayne, SUA, şi Liviu Dediu, directorul adjunct al Bibliotecii Judeţene Galaţi, România (aug. 2002), care au iniţiat bibliotecarii moldoveni în specificul  referinţelor virtuale;

- Bernard Margolis, preşedintele Bibliotecii Publice Boston (mart. 2003), care a ţinut  Conferinţa “Dirijarea schimbărilor in bibliotecă”, în cadrul Simpozionului Ştiinţific “Anul Bibliologic 2002”, la care au participat managerii bibliotecilor publice, unuversitare,  specializate etc. din toată ţara;

 - Grant Harris, specialist de referinţă la Biblioteca Congresului, SUA (oct. 2003), care a sustinut seminarul “Servicii moderne pentru utilizatori”;

 - Barbara Kotalska,  Biblioteca Naţională a Franţei (noiemb. 2004), care a susţinut un seminar pentru specialiştii antrenaţi în catalogare și indexare din bibliotecile mari, in special din cele participante la Proiectul SIBIMOL.

Participă  în activitatea Consiliului Biblioteconomic Naţional - membru; a revistei “Magazin Bibliologic” - membru al colegiului redacţional; revistei „Biblioteca” (București) - membru al comitetului consultativ; SBM: Buletin trimestrial (2001-2006) - membru al colegiului redacţional; în Comisia Republicană de Atestare a Bibliotecarilor - membru (2006-2010; 2013-2014); Biroul Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova (1995-2008) - membru; Filiala Bibliotecii Naţionale a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova - preşedinte (1993-2008); ONG ”Acces-Info” - membru.

Este co-organizator a 23 ediţii ale Simpozionului Ştiinţific “Anul bibliologic…” (1992-2013), la care a prezentat 17 comunicări,  a 4 ediţii ale Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii şi al mai multor ediţii ale Seminarului Național al Managerilor de bibliotecă şi CODIBIP.

Studiază și promovează tendințele de dezvoltare a domeniului biblioteconomic la nivel naţional şi internaţional. Beneficiază de mai multe burse de studiu şi documentare în marile biblioteci naţionale ale lumii, finanţate de Departamentul de Stat, SUA, Ambasada Germaniei, Alianţa Franceză din Moldova, Fundaţia SOROS etc.: Biblioteca Congresului (2002), Biblioteca Naţională a Franţei (2003), Biblioteca Naţională a Germaniei (2008) etc.

Se numără printre inițiatorii promovării conceptului Web 2.0 şi, respectiv, Library 2.0 în câmpul biblioteconomic naţional.  Începând cu anul 2010 promovează cartea, lectura, biblioteca, bibliotecarul şi profesia de bibliotecar şi în spaţiul virtual: administrează Blogul de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării http://clubbib2.wordpress.com (peste 200 mii accesări); contul  blogului pe  site-ul SlideShare, http://www.slideshare.net/cdbclub (în anul 2013 peste 40 mii accesări); conturi pe reţeaua de socilalizare Facebook, paginile blogului şi a CODIBIP(Conferinţa Directorilor Bibliotecilor Publice) de pe Facebook  http://www.facebook.com/pages/Blogul-de-biblioteconomie-si-stiinta-informarii/142586482424613; http://www.facebook.com/pages/CODIBIP-Conferin%C5%A3a-Directorilor-Bibliotecilor-Publice-din-RM/169949989757798; pagina Festivalului Național al Cărții și Lecturii  https://www.facebook.com/pages/Festivalul-Na%C8%9Bional-al-C%C4%83r%C8%9Bii-%C8%99i-Lecturii/265084846839706

Pentru merite deosebite  în promovarea cărţii, lecturii, a bibliotecii, precum şi pentru dezvoltarea Sistemului Naţional de biblioteci  a fost menţionată cu diverse distincţii: Ordinul “Steaua României” (2000); Medalia „Meritul Civic” (2002); Diploma Guvernului Republicii Moldova (2009); Diploma Ministerului Culturii  (2001, 2005,  2008, 2011, 2012); Trofeul “Mărul contribuţiei” la aniversarea a 10-a a revistei „BiblioPolis”. Certificatul nr. 20; Diplomă de excelență a Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (2011); Adeverință privind participarea la implementarea ideii de creare a unor bloguri în cadrul Bibliotecii Naţionale prin crearea Blogului de Biblioteconomie şi Ştiința Informării (2011); Premiul II pentru lucrarea „Rigorile internaţionale actuale ale organizării şi funcţionării bibliotecilor publice”, în cadrul Concursului Naţional „Cele mai reuşite lucrări în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării, ediţia a XVII-a (2007), Secţiunea Studii şi cercetări în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării; Premiul Anual „Clopoţelul de bronz” pentru consecvenţă şi curaj în promovarea accesului la informaţie. Centrul Access-Info (sept. 2008); Diploma Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, pentru performanţe profesionale (2007); Diploma Universităţii de Stat din Moldova (2006); Cel mai bun bibliotecar al anului (1998, 1999, 2001, 2011).

Publică  lucrări, studii şi articole în reviste, anuare, culegeri etc. de specialitate din ţară şi de peste hotare, atât în format tradiţional, cât şi în format virtual.

(Art. preluat din Calendar Național 2015).

Elena Sănduță

Biblioteconomist şi bibliograf, manager.

Născută la 22 iun. 1948, în com. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni, în familia ţăranilor gospodari Grigore şi Varvara Malinovschi.

După absolvirea şcolii medii din comuna natală (1966) urmează studiile la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, specialitatea Biblioteconomie şi Bibliografie (1966-1971). Cursuri de perfecţionare profesională (1991, Buşteni, România), Formarea formatorilor: training (1998, Fundaţia Soros – Moldova), seminarul pe tema „Indicatorii de performanţă în decizia managerială şi promovarea bibliotecii” (2001, Şcoala de biblioteconomie).

Din 1971 este angajată ca şefă a bibliotecii publice raionale, apoi inspector superior la secţia cultură Criuleni. Concomitent, predă limba şi literatura română la şcoala medie din com. Oniţcani, apoi la şcoala serală din or. Criuleni – limbile română şi franceză. Din 1973 – angajată la Biblioteca Republicană de Stat (azi Biblioteca Naţiuonală) ca metodist, apoi în funcţie de şef sector evidenţă şi planificare a activităţii bibliotecilor publice la Biblioteca de Informaţie Tehnico-Ştiinţifică. În 1980 revine la Biblioteca Naţională în calitate de bibliotecar principal, secţia literatură şi bibliografie naţională, apoi de şef al secţiei Studii şi cercetări (1987-1992), şef serviciu Bibliografia Moldovei (1992-2000). Din septembrie 2000 – şef direcţie (din 2004 – director adjunct) în problemele de dezvoltare, conservare şi comunicare a colecţiilor.

Autor, coautor şi coordonator al unui şir de lucrări în ajutorul lucrărtorilor de bibliotecă cu caracter metodologic, de sinteză, de recomandare şi publicaţii bibliografice. Participant la pregătirea şi editarea culegerilor de teze ale conferinţelor ştiinţifice republicane organizate de Biblioteca Naţională. Susţine prelegeri în cadrul acţiunilor de perfecţionare profesională a bibliotecarilor din republică. Participă cu o comunicare la Conferinţa ştiinţifică a lucrătorilor de bibliotecă din Rusia, Bielarus şi Ucraina (Zaporojie, 1990).

Animator al ediţiilor de prestigiu: Bibliografia Moldovei (1992-1997, ediţie prezentată în 1995 la Consiliul Europei şi recomandată drept exemplu altor ţări din Europa şi din lume), Cultura în Moldova (1993-2000), Calendarul bibliotecarului (1993-1999, din 2000 – „Calendarul Naţional). Alcătuitor a numeroase materiale referitoare la personalităţile marcante şi evenimentele importante din cultura şi istoria naţională şi universală: Nicolae Donici, Protoiereu Mihail Ciachir, Arcadie Suceveanu, Dionisie Tanasoglu, Tadeuş Malinovschi, Nicolae Titulescu, Gabriel Ştrempel, Virgil Cândea, Vasili Kliucevski, John Ernest Steinbeck, Ernesto Sabato.

Membru al Consiliilor redacţional şi ştiinţific şi al unior comisii de specialitate din cadrul Bibliotecii Naţionale, membru al colegiului de redacţie al anuarului Calendar Naţional. Participant la realizarea Programului de informatizare a BNRM (elaborarea şi realizarea proiectului Automatizarea Bibliotecii Naţionale: digitalizarea patrimoniului documentar al Bibliotecii şi retroconversia  catalogului cumulativ Cartea veche a Moldovei şi crearea bazei de date Memoria Moldovei)

Menţiuni: Cel mai bun bibliotecar al anului (Topul bibliotecarilor, 1995), Diploma de onoare a Ministerului Culturii al Republicii Moldova (1998), Diploma de merit a săptămânalului Literatura şi arta (2000), Medalia Meritul Civic (2002), Diploma de onoare a Ministerului Culturii şi turismului al Republicii Moldova (2007).

(Art. preluat dib Calendar Național 2008).

Elena Corotenco

                

                                                        

Specialist în biblioteconomie şi bibliografie.
S-a născut la 20 noiemb. 1950, în s. Codreanca, r-nul Străşeni.

A studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie cu specializare în biblioteconomie şi bibliografie (1968-1973).

Au urmat stagii şi cursuri de formare profesională în oraşele: Leningrad, Moscova, Kiev, Bucureşti, Vilnius, Tallin, Hannover, Kőln; seminare şi ateliere la nivel naţional (în cadrul Fundaţiei SOROS, Şcolii de Biblioteconomie din 
Moldova, Consorţiului EIFL-Direct, ABRM ş.a.) 

Din 1973 este angajată la Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, iniţial în funcţia de bibliograf (1973-1975), apoi bibliograf superior (1975-1978), secretar ştiinţific (1978-1986), director adjunct (1986-1994) şi director (1994-2009). În perioada 2009 şi 2012, a ocupat funcţia de bibliotecar principal în Serviciul Catalogarea şi Clasificarea Literaturii, iar diin anul 2013, este bibliotecar principal în Centrul Cercetări Ştiinţifice şi Asistenţă Metodologică de la Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Pe parcursul activităţii a contribuit la promovarea cărţii şi imaginii bibliotecii în comunitate, la modernizarea, creşterea potenţialului ştiinţific şi prestigiului Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

A participat în calitate de membru la activitatea  Consiliului Biblioteconomic Naţional; Biroului Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova; Comisiei Activitate Editorială a ABRM; Comitetului Tehnic Nr. 1 „Biblioteconomie. Informare. Documentare”; Consiliului directorilor bibliotecilor academice şi Comisiei editoriale (Secţia Biblioteci, Edituri) în cadrul Asociaţiei Internaţionale a Academiilor de Ştiinţe din CSI. Este membru al colegiului de redacţie al revistei BiblioScientia. A contribuit la elaborarea tuturor documentelor ce ţin de cadrul legislativ şi reglamentar al Sistemului Naţional de Biblioteci, la organizarea şi desfăşurarea lucrărilor Congreselor şi Conferinţelor ABRM, a susţinut cooperarea bibliotecilor prin participarea la consorţiile eIFL Direct (EBSCO), Memoria Moldovei, SIBIMOL, programul INTAS-PERI ş.a.

Autor, alcătuitor, redactor a peste 40 de  publicaţii (articole, culegeri, bibliografii).

Menţiuni: Diploma Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2013); Titlul Onorific ''Om Emerit'' (2010); Diploma Ministerului Culturii şi Turismului  RM (2002, 2008, 2010); Diploma de Excelenţă a BŞC  „A. Lupan” a AŞM (2010, 2014); Diploma "Gazetei bibliotecarului" (2008); Diploma de Merit a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2007);

Diploma de Recunoştinţă a Prezidiului AŞM (2000); Diploma Asociaţiei Bibliotecarilor din RM (2000, 2004);    Insigna „Pentru succese în activitatea artistică populară” (1985); Insigna Comitetului Unional al Sindicatelor (1976).

(Art. din Calendar Național 2015).

Ion Șpac

                                           

Filolog, bibliolog, publicist, cercetător ştiinţific, fondator al bibliografiei literare din Republica Moldova, considerat „decanul de profesiune şi înrobit al ştiinţei şi practicii bibliografice”.

S-a născut la 11 mart. 1930, în orăşelul Camenca (Republica Autonomă Moldovenească, Transnistria). După absolvirea Şcolii medii moldoveneşti Nr. 1 din Camenca (1950), îşi continuă studiile la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filologie (1950-1955). După câţiva ani de activitate pedagogică la şcolile medii din Criuleni şi Bulboaca, Anenii Noi (1955-1960), în 1960, se stabileşte la Chişinău şi este angajat în funcţia de bibliograf, apoi

bibliograf superior, la Biblioteca Republicană „N.C. Krupskaia” (azi, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova). Aici, alături de  alţi colegi, s-a implicat activ în procesul de organizare a unui serviciu de bibliografie naţională, a unei colecţii de documente referitoare la teritoriul dintre Prut şi Nistru, fapt care a constituit un eveniment de seamă în viaţa bibliologică şi informaţională din anii '60.

În 1965 semnează prima lucrare de proporţii - un indice biobibliografic, ce oglindea activitatea literară şi publicistică a cca 60 de scriitori moldoveni.

Ca angajat al Bibliotecii de Stat, împreună cu Vlad Chiriac, Mihai Cimpoi, Gheorghe Cincilei şi alte personalităţi, au fondat cenaclul „Mioriţa”, apreciat mult în epocă în rândurile elitei intelectuale şi ale studenţimii din Chişinău.

Din 1967 activează în cadrul Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a Academiei

de Ştiinţe a Moldovei. A deţinut funcţiile de bibliograf principal (1967-1970), şef de sector la secţia de informare în domeniul ştiinţelor sociale a AŞM (1970-1977), apoi director al Bibliotecii Centrale a AŞM (1977-1985), şi bibliograf principal (1985-2000), bibliograf de categorie superioară la aceeaşi instituţie (2000-2009), fiind preocupat de cercetarea ştiinţifică, de bibliografie şi bibliologie, de elaborarea unor instrumente efective de informare.

Semnatar al mai mult de 300 de publicaţii, este cunoscut drept „un cercetător cu certe calităţi de savant dotat, un cărturar de o elevată cultură, care s-a aplecat aproape o jumătate de secol asupra unor pagini din literatura, istoria, cultura, ziaristica, economia timpului, studiind cu acribie locul şi rolul unor personalităţi, oameni de talent ai timpurilor trecute” (dr. Claudia Slutu-Grama).

Este unul dintre primii cercetători ai presei periodice basarabene din anii 1918-1944, publicând  binecunoscutele lucrări: „Revista „Din trecutul nostru” (1933-1939): cercetări bibliografice şi informative” (2013), „Pagini de istorie a presei periodice basarabene” (2010), „Revista „Arhivele Basarabiei”, 1929-1938: Studiu documentar-informativ” (2006), „Revista Viaţa Basarabiei, 1932-1944: Cercetări bibliografice şi informative” (2002).

De asemenea, este autor al volumelor: „Cartea în vâltoarea vieţii: (articole, studii, recenzii, schiţe bibliografice, prezentări de carte)” (2012), „Constantin Stere scriitorul, publicistul, politicianul, juristul, omul: biobibliografie-invitaţie la lecturi şi investigaţii” (2011), „Critica şi ştiinţa literară în Moldova: Bibliografie, 1924-1995 (în colaborare, 6 fascicule), “Academicianul Nicolae Corlăteanu: biobibliografie”(2006), “Academicianul Constantin Popovici: Savant. Scriitor. Publicist: Cercetări biobibliografice şi informative” (2002), “Profesionalism, vocaţie, devotament: (Academicianul Haralambie Corbu la 70 de ani): Biobibliografie” (2000), “Mihail Dolgan: Biobibliografie” (1999), “Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice” (2005) “Simion Cibotaru: Biobibliografie” (1989), “Scriitorii Moldovei Sovietice: Index biobibliografic (1969) etc.

Semnează articole pe diverse teme şi probleme actuale, apărute în mai multe publicaţii ale vremii: “Cultura”, “Literatura şi arta”, “Luminătorul”, “Ştiinţa”, “Revista de lingvistică şi ştiinţă literară”, “Săptămîna”, “Magazin bibliologic”, “Gazeta bibliotecarului”, “BiblioPolis”, “BiblioScientia”, “Tyragetia” etc.

A publicat mai multe articole despre personalităţi în “Calendar Naţional” şi a participat cu comunicări la diverse conferinţe şi simpozioane ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

“În prezent domnul Ion Şpac are „eticheta” celui mai avizat bibliograf basarabean, care trudeşte cu entuziasm şi devotament” (Mihai Cimpoi), “exeget al istoriei presei periodice de limbă română care radiografiază cele mai importante reviste basarabene” (Ion Varta), “modelul bibliografului ideal – bun la inimă, competent şi exigent, sfătos şi săritor la nevoie, curios şi dispus să ducă lucrul până la bun sfârşit, umorist şi convorbitor adevărat, cel care preţuieşte argumentul, detaliul, precizia” (Ion Madan) (din rev. “Akademos”).

Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2008) şi deţine titlul de “Om Emerit” al Republicii Moldova (1995). 

(Art. preluat din Calendar Național 2015).

Vlad Chiriac (1936-2005)

                                                    

   Istoric literar, bibliolog şi scriitor.

   S-a născut la 12 oct. 1936, în comuna Mălăieşti, r-nul 
   Grigoriopol, jud. Dubăsari. Se stinge din viaţă la 15 iun. 2005
   la Chişinău.

   Studii: şcoala medie din sat (1954), Universitatea de Stat din Moldova (1959), doctorantura la Institutul Poligrafic din Moscova (1975). Bibliograf (-superior, -şef) la Biblioteca Naţională (1959-1967), şef de Redacţie literar-dramatică la Televiziunea Naţională (1967-1970), redactor literar superior la Comitetul de Stat pentru edituri, poligrafie şi comerţul cu cărţi (1970-1972), lector la Catedra de bibliografie a Universităţii de Stat din Moldova (1975-1981), cercetător ştiinţific superior la Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1981-1984), şef de Redacţie ştiinţe sociale la Redacţia Principală a Enciclopediei Moldoveneşti (1984-1987), concomitent şi lector (prin cumul) la Institutul de Arte din Chişinău (1985-1987), cercetător ştiinţific la Institutul de Etnografie şi Arheologie (1987-1991) şi cercetător ştiinţific superior la Institutul de Literatură şi Folclor al Academiei de Ştiinţe din Moldova (din 1991 până la ultima bătaie a inimii).

   Autor al primelor medalioane literare despre scriitorii anilor ’20-’30 ai sec. XX, originari din Transnistria, schiţe, reportaje – în coloanele săptămânalului Cultura Moldovei, ziarelor Moldova socialistă, Tinerimea Moldovei ş. a. (1958-1968). Face şi primele traduceri din creaţia scriitorilor ruşi Lev Kassil, Anatol Râbakov, Viktor Kazakov ş. a. Debut editorial cu lucrarea Dragoste de oameni (1962). Investigaţii privind istoria şi evoluţia scrisului şi tiparului medieval românesc, punerea în circulaţia de valori a unor aspecte inedite ale vieţii şi activităţii mitropoliţilor cărturari Varlaam, Petru Movilă, Dosoftei, cărturarilor D. Sotiriovici, M. Strilbiţchi, scriitorilor

D. Cantemir, A. Mateevici, V. Harea, N. Smochină, D. Timonu ş. a. Îngrijitor şi alcătuitor de culegeri şi antologii (Cântăreţi ai primelor cincinale, 1974; Cimpoi, M. Sfinte firi vizionare: Clasici români, 1995; Movilă, P. Împăcarea Bisericii Ortodoxe Ed. îngrij., prefaţată şi adnotată de Vlad Chiriac; Literatura transnistreană sub zodia înstrăinării: Antologie de poezie, proză, dramaturgie, publicistică (sec. XIX-XX), în curs de apariţie . Scrie o serie de articole despre personalităţi şi fenomene literare, pentru enciclopedii şi dicţionare: Literatura şi arta Moldovei (în mai multe vol., 1985-1986), Dicţionarul general al literaturii române, în 2 vol. Autor ale unor bibliografii consacrate lui V. Alecsandri,

C. Negruzzi, M. Eminescu, I. Creangă, B. P. Hasdeu ş. a., prelegeri pentru studenţi, conducător ştiinţific de teze de licenţă.

   Activitatea pe tărâmul cultural în diverse perioade: secretar al Clubului literar Mioriţa (sub auspiciile Bibliotecii Naţionale, 1964-1967), redactor adjunct al ziarului Sovetskij poligrafist, editat de Institutul Poligrafic din Moscova (1973-1975), redactor adjunct al ziarului Kišinevskij universitet (editat de Universitatea de Stat din Moldova), redactor şef interimar al ziarului Ştiinţa (Academia de Ştiinţe din Republica Moldova), preşedinte al Salonului literar-artistic (televizat) Flamura (1999-2000), preşedinte al Salonului literar-artistic Vatra (biblioteca Târgu Mureş din mun. Chişinău).

  Distincţii: Diploma de onoare a Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1996); Diplomă de oferire a titlului Magister Magna (Uniunea Cineaştilor din Moldova, 1996); Laureat al premiilor săptămânalului Literatura şi arta (1997, 1998, 2002). Diplomă pentru îngrijirea volumului P. Movilă. Împăcarea Bisericii Ortodoxe. – Iaşi. – 2002. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1999).

(Art. preluat din Calendar Național 2006).

Raisa Căldare (1948-2007)

Biblioteconomist, manager.

S-a născut la 8 sept. 1948, în s. Ţepilova, jud. Soroca, într-o familie de pedagogi distinşi: Alexandru şi Nina Levandovschi. În sânul familiei Raisa a  primit o educaţie aleasă, părinţii cultivându-i de zi de zi, cu adevărat, „cei şapte ani de acasă”, în special respectul de oameni, dragostea de muncă, o cumsecădenie rar întalnită în zilele noastre. Fiind o fire sensibilă şi inteligentă, Raisa sorbea cu nesaţ înţelepciunea vieţii şi a  cărţilor, citind mult din literatura română şi cea universală. Anume acest fapt a determinat-o să devină studentă la Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova.

În 1971 a absolvit cu diplomă de merit USM, specialităţile limba şi literatura moldovenească, biblioteconomie şi bibliografie. Înmânându-i diploma de absolvire a Universităţii rectorul acesteia, acad. Boris Melnic a menţionat că în timpul studiilor Raisa Levandovschi a absolvit numai note „foarte bine” şi pe bună dreptate merită calificativul „Primus inter Pares” („Primul între egali”).

Activitatea sa profesională a început-o la Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică Republicană în calitate de bibliograf. Din anul 1974, pe parcursul a 20 de ani, a lucrat cu dăruire şi competenţă la Biblioteca Republicană de Stat (astăzi Biblioteca Naţională) ca bibliograf, apoi bibliotecar superior, şef serviciu, director al departamentului „Fonduri uzuale”, bibliotecar principal serviciul „Depozit uzual”. A participat la elaborarea bibliografiei curente Cultură. Artă (1976-1979), precum şi a cercetării bibliografice Biblioteca de Stat a RSSM către 150 de ani de la fondare.

Din sep. 1995 a fost numită în funcţia de director al Bibliotecii Universităţii Pedagogice de Stat Ion Creangă. Pe parcursul celor 11 ani de activitate Raisa Căldare a contribuit mult la schimbarea, restructurarea, reorganizarea activităţii Bibliotecii Universităţii Pedagogice de Stat Ion Creangă, crearea în spaţiile Bibliotecii a unor condiţii optime de lectură, extinderea şi dotarea cu echipament tehnic necesar pentru prestarea serviciilor informaţionale de performanţă. A fost perfecţionată structura bibliotecii şi deschise noi servicii. Domnia sa a manifestat iniţiativă, insistenţă şi multă energie la realizarea proiectului Automatizarea şi informatizarea bibliotecii, implementării noilor tehnologii  în activitatea bibliotecii universitare. A militat pentru sporirea prestigiului bibliotecii şi autorităţii profesiei de bibliotecar.

A fost implicată în mai multe proiecte naţionale şi internaţionale. În calitate de membru al biroului Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, inclusiv al comisiei „Legislaţie. Cadru de reglementare. Standardizare” a participat la elaborarea, avizarea, implementarea cadrului legislativ, de reglementare şi standardizare a Sistemului Naţional  al Bibliotecilor din Moldova. Ca membru al  Consiliului Director Raisa Căldare a depus eforturi pentru elaborarea Programului de activitate al bibliotecilor din sistemul de învăţământ preuniversitar, precum şi a Regulamentului de atestare  a cadrelor bibliotecare.

La 11 apri. 2007, după o boală grea,  Raisa Căldare a plecat în lumea celor drepţi. A rămas în inimile celor care au cunoscut-o ca o personalitate de vază a biblioteconomiei naţionale, ca un exemplu viu pentru tanăra generaţie din instituţiile infodocumentare.

(Art. din Calendar Național 2008).

http://www.slideshare.net/adela_negura/inaugurarea-salii-raisa-caldare

Faina Tlehuci (1923-2005)

     

                                                     

            Biblioteconomistă, manager în biblioteconomie. Născută la 23 febr. 1923 în or. Ungheni. 

S-a stins din viață la 21 ian. 2005.

A făcut studii la Gimnaziul mixt “Mihai Eminescu” din Ungheni (1933-1937). Şcoala de luminare culturală din Soroca, secţia biblioteconomie (1954-1956), Institutul de Stat de Biblioteconomie din Moldova (1955-1960). Stagieri în Germania şi Olanda, Rusia şi România.

            În anii 1941-1943 a lucrat ca bibliotecă, conducătoare de pioneri într-un sat din Uzbekistan, apoi brigadieră la combinatul regional de producţie Toşkent (1943-1949). Revenind în Basarabia activează în calitate de bibliotecară şi educatoare la Casa de copii din Bălţi (1949-1953), apoi pe parcurs de 10 ani este şefă a şcolii de lectură în Biblioteca orăşenească pentru copii.

            În martie 1962 este angajată în postul de director al Bibliotecii Institutului Pedagogic “Alecu Russo”, or. Bălţi (din 1992 – Universitatea de Stat), aflându-se în această funcţie până în octombrie 2001. Primind biblioteca cu un fond neimportant într-un local adoptat dna Tlehuci şi-a îndreptat toate puterile şi cunoştinţele pentru a-o transforma cu timpul într-un veritabil laborator intelectual de studiu şi cercetare ştiinţifică pentru mai multe gineraţii de studenţi şi cadre didactice.

            Din iniţiative dnei Faina Tlehuci în 1986 în inima compusului universitar s-a înălţat un edificiu nou al Bibliotecii, sediu incomparabil, cum nu mai are până în prezent nici o bibliotecă din Moldova. Pentru proiectarea tehnologiei funcţionale a Bibliotecii directorul ei a fost distinsă cu o Diplomă specială a Uniunii Arhitecţilor din Moldova. Forţa de convingere, insistentă şi fermitatea dnei Tlehuci au aşezat Biblioteca pe temeliile organizării moderne. Dacă astăzi biblioteca Universităţii bazată pe analiză, în care se îmbină un management cu o structură ierarhică pe verticală cu cea pe orizontală dacă s-a format o echipă bună de specialişti profesionişti şi dacă rezolvarea tuturor cerinţelor utilizărilor a devenit o măsură a performanţei, comunitatea universitară o datorează în cea mai mare măsură Fainei Tlehuci.

            Actor a peste 70 de publicaţii Faina Tlehuci a participat la numeroase conferinţe şi simpozioane ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Este “Om emenent al culturii”. Eminent al Învăţământului Public din R.S.S.M.”, “Eminent al culturii din U.R.S.S., posesoară a două medalii.   

(Art. din Calendar Național 2003).



http://tinread.usarb.md:8888/tinread/fulltext/tlehuci/faina_tlehuci.pdf

http://en.calameo.com/read/0011333496d2967c2a62f

Petru Ganenco (1934-1999)

Istoric, bibliolog, manager.  S-a născut la 18 iul. 1934, în  s.  Nezavertailovca, r-nul Slobozia, în familia ţăranilor Timofei şi Ana Ganenco. La 16 noiem. 1999 moare subit, înmormântat la cimitirul de pe strada Armenească.

În anii 1941-1951 a învăţat în şcoala de şapte ani din satul natal, apoi în şcoala medie din Slobozia. În 1956 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, secţia de istorie a Facultăţii Istorico-Filologice.

          Este repartizat la Biblioteca de Stat a R.S.S.M. (astăzi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova). Activează ca metodist, bibliotecar principal, apoi şef al secţiei de completare a Bibliotecii Naţionale. În perioada mart. 1965 – oct. 1984 a deţinut funcţia de director al Bibliotecii Naţionale, apoi până în noiemb. 1987 a fost director-adjunct pentru ştiinţă. În 1967 i se conferă titlul de Lucrător Emerit al Culturii din Moldova. În calitate de conducător al principalei biblioteci din Republica Moldova a militat pentru completarea şi valorificarea colecţiilor, în deosebi cu ediţii privitor la istoria, limba, tradiţiile şi personalităţiile Basarabiei şi cele ale întregului neam românesc. A orientat colectivul spre cercetări ştiinţifice în domeniul biblioteconomiei, bibliografiei, istoriei cărţii. A introdus o serie de activităţi culturale cu o deosebită rezonanţă cognitivă şi emotivă.

          Este autorul unui şir de studii bibliologice, inclusiv monografia Istoria Bibliotecii Publice din Chişinău (1830-1917) (1966). A susţinut şcoala bibliografică naţională. În decurs de mai mulţi ani a predat la Facultatea de Biblioteconomie a Universităţii de Stat din Moldova. Dar în noiemb. 1987 conducerea ignorantă a Ministerului Culturii l-a destituit din postul de director-adjunct al Bibliotecii. A activat ca pedagog la o şcoală medie de specialitate, apoi în calitate de director-adjunct, bibliograf superior la Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Din ian. 1998 revine la Biblioteca Naţională, în postul de bibliograf-şef al serviciului Daco-romanica. 

          În ultimii ani lucra mult şi rodnic. Participa la diferite simpozioane din Republica Moldova şi România cu comunicări privitor la istoria culturii, biblioteconomiei, bisericii. Post-mortem, în 2001, au apărut 2 volume de Scrieri, ale reputatului biblioteconomist, revista Magazin bibliologic  publicându-i un şir de studii profunde  cu variată tematică.

(Art. preluat din Calendar Național 2004).

A se vedea și:  https://www.youtube.com/watch?v=HMfXj8aHnHk

Ion Madan (1935-2008)

   

Bibliolog, bibliograf şi profesor, doctor în istorie (1974).

Este considerat cercetătorul de elită în domeniul bibliologiei, „deschizător de drumuri în domeniul dat” şi personalitate marcantă în cultura Moldovei.

S-a născut la 31 mai 1935, în com. Truşeni, jud. Lăpuşna. Se stinge din viaţă la 4 febr. 2008, la Chişinău.

A absolvit Facultatea de Istorie şi Filologie (secţia limba şi literatura română) de la USM (1958). A efectuat stagii didactice la instituţiile de cultură din Sankt-Petersburg (1974) şi Moscova (1978). Vizită de lucru la Bucureşti (1991).

În perioada  1958 -1960 este angajat în calitate de colaborator literar la ziarul „Moldova socialistă”. Din anul 1960 până în  1969, a fost redactor, apoi şef al secţiei de literatură şi bibliografie naţională , la Biblioteca de Stat „N.K. Krupskaia”, actuala Bibliotecă Naţională a Republicii Moldova.

În 1969 şi 1970, a fost redactor-şef al Colegiului de redacţie a repertoriului din cadrul Ministerului Culturii, apoi director adjunct pentru ştiinţă la Biblioteca de Stat din Chişinău (1970-1973).

Din febr. 1973 a activat în cadrul Universităţii de Stat din Moldova, unde a ocupat un timp funcţia de director al Bibliotecii Ştiinţifice şi, a fost implicat, pentru 35 de ani, în procesul de instruire a bibliotecarilor din Republica Moldova, la început - în

calitate de lector la Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografie a USM, mai târziu, după susţinerea în 1974 a tezei de doctor în ştiinţe istorice, timp de 12 ani în calitate de şef al catedrei Bibliografie. Din 1993, a activat în funcţie de conferenţiar universitar la catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a USM.

Domeniile sale de cercetare au fost cu precădere istoria cărţii, a scrisului, precum şi istoria naţională.

Pe parcursul anilor a publicat cca 400 de lucrări de valoare: monografii, dicţionare, bibliografii monografice, studii, articole (inclusiv zeci de texte pentru ediţia„Calendar naţional” şi  „Enciclopedia Sovietică Moldovenească”). Volume editate: „Cartea Moldovei Sovietice” (1975), „Книга, библиотечное дело и библиография Молдавии” (1984), „Dicţionar rus-român de bibliologie şi biblioteconomie”(1990), „Biblioteconomia şi bibliografia. Profesori şi discipoli” (2000). A elaborat un ciclu de lucrări bibliografice care prin conţinutul său au reflectat dinamica dezvoltării diverselor domenii de activitate ale societăţii. Începând cu anul 1996, a lansat câteva bibliografii retrospective fundamentale: „Cercetările în domeniul ştiinţelor umanistice la Universitatea de Stat din Moldova (1974-1995)”,  menţionată cu Marele premiu la Concursul republican pentru cea mai bună lucrare bibliologică (1996); „Cercetările în domeniul ştiinţelor chimice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-1998)” (1998); „Cercetările în domeniul ştiinţelor biologice şi agrochimice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-1998)” (1998). În aceste volume şi-au găsit reflectare publicaţiile ştiinţifice şi didactice ale savanţilor moldoveni care au activat sau continuă să activeze la Universitatea de Stat din Moldova, direcţiile de cercetare care au fost efectuate, precum şi principalele rezultate obţinute. Interesul profesional privind evoluţia ştiinţifică a profesorilor din Republica Moldova s-a exprimat în elaborarea unui şir de biobibliografii, contribuind astfel şi la promovarea imaginii ştiinţifice a savanţilor moldoveni. Cele mai reprezentative în acest sens sunt lucrările: „Grigore Cincilei” (1998); „Dumitru Batâr. Biobibliografie” (1999); „Promotor al jurnalismului combatant: Dumitru Coval la 60 de ani” (1999); „Un savant cu har de povestitor: Victor Banaru (1941-1997): Biobibliografie” (2001); „Un fecior demn al neamului: (Gheorghe Rusnac la 60 de ani)” (2002); „Stindard al limbii române: Profesorul Anatol Ciobanu la 70 de ani: Biobibliografie” (2004); „Un savant cu reputaţie mondială: Profesorul Aurelian Gulea la 60 de ani: Biobibliografie” (2006), „Cavaler al cunoaşterii şi dăruirii: Profesorul Mihail Revenco la 60 ani” (2006), „Poezia muncii ştiinţifice – Savanta Profesoara Aurelia Crivoi” (2006), „Academicianul Valeriu Rudic: biobibliografie” (2007), „O familie de intelectuali basarabeni: Claudia Slutu-Grama, Dumitru C. Grama, Steliana Grama: triptic biobibliografic” (2008).

Paralel cu cercetările consacrate oamenilor de ştiinţă, cultură şi literatură, a elaborat lucrări ce ţin de istoria şi prezentul bibliografiei naţionale, printre care:

„Bibliografia literară a Moldovei în preajma mileniului trei” (1999); „Bibliografia basarabeană în contextul culturii şi spiritualităţii româneşti”; „Bibliografia istoriei” (2001); „Bibliografia artei”(2005); „Bibliologia basarabeană din ultimii 10-15 ani” (2006).

A redactat, prefaţat şi recenzat lucrări biblioteconomice, bibliografice şi bibliologice pregătite de Biblioteca Naţională, Camera Naţională a Cărţii,  

de Biblioteci Ştiinţifice etc., inclusiv cele două volume de „Scrieri istorice”, de Petru Ganenco (2001) şi dicţionarul biobibliografic „Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi adolescenţilor” ed. a 2-a, 2004).

În calitate de profesor, om de ştiinţă şi de cultură, este autorul a mai multor (cu referate şi comunicări ştiinţifice) la zeci de simpozioane şi conferinţe naţionale şi internaţionale (Moscova, Taşkent, Iaşi, Cernăuţi).

A organizat, în cadrul Universităţii de Stat din Moldova, cinci conferinţe ştiinţifice bibliologice (1978, 1981, 1990, 1992, 1998) şi două conferinţe „Lecturi varlaamiene” (1978, 1983) etc.

A redactat, prefaţat sau recenzat bibliografii şi inclusiv cele 2 volume de „Scrieri istorice” de Petru Ganenco (2001), al dicţionarului biobibliografic „Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi adolescenţilor” (ed. a 2-a) (2004) etc.

A fost membru al colegiului de redacţie şi coautor al „Calendarului Naţional” (1993-2008).

În 1967 i  s-a conferit titlul de Eminent al Culturii din RSSM. Om emerit al Republicii Moldova (1996).

Lucrările sale au fost menţionate cu Premiul special pentru originalitate în cadrul Concursului Naţional  “Cele mai reuşite lucrări în domeniul

biblioteconomiei şi stiinţa informării” (2006).

A fost distins cu medaliile “Pentru muncă excelentă” (1970) şi “Veteran al muncii” (1985). În anul 2013, Ministerul Culturii al Republicii Moldova a instituit, în domeniul biblioteconomic şi bibliografic, Premiul anual “Ion Madan”.

(Art. din Calendar Național 2015).
A se vedea și:

http://lib.ase.md/site/docs/publicatii/madan_final.pdf